TREI MLĂDIŢE DE SALCIE, ÎNFIPTE ÎN PĂMÂNTUL USCAT !

           13 Octombrie 2005, ora 3,56  zori  de zi !

O Lumină albă strălucitoare ca un fulger, mă face să tresalt de pe pat şi astfel mă trezesc, fără a deschide ochii mei.
Şi astfel văd cu ei închişi , o întindere mare de pământ uscat, bătătorit foarte, un pământ in care nu puteai înfinge o lamă de cuţit.Aud un susur de apă, dar nu văd încă apa, şi văd O MÂNĂ, care ţine trei mlădiţe de salcie verde, groase cât degetul mare de la mână. Mlădiţele aveau circa 50 centimetri fiecare.
Mâna înfinge rând pe rând mlădiţele ,în pământul în care apăruse un şănţuleţ ca la comandă,  iar apa nevăzută se auzea şi mai tare.
Brusc, între cele 3 mlădiţe de salcie, în mijlocul lor, a ţâşnit pur şi simplu UN  IZVOR  de apă, ce curgea cu putere in mijlocul mlădiţelor.
Pământul începuse să absoarbă apa ca un burete.Văd mlădiţele  de culoare roşiatică cum prind viaţă , iar pământul devine afânat şi proaspăt udat. Cele 3 ramuri s-au prins într-o clipă ,pământul arăta ca si săpat si udat proaspăt, iar izvorul de apă, care a ţâşnit din mlădiţa de la mijloc, a început a curge si mai tare, ca un izvor de munte.
Dragilor, faceţi şi voi în aşa fel încât, să înflorească şi-n sufletele voastre ,cele TREI MLĂDIŢE  uscate, aducând multă Rugăciune curata ,LUI  DUMNEZEU şi MAICII   DOMNULUI,şi să împletim MLĂDIŢELE care au prins viaţă, când a ţâşnit apa dintre ele, şi acestea să fie...CREDINŢA, NĂDEJDEA  şi DRAGOSTEA. Şi astfel vom putea dărui semenilor care se află la necaz ,durere si suspin.
                     Cu dragoste, Maria